miercuri, 25 ianuarie 2012


       
Eu ... Tacere

           Invat  sa fiu tacere 
                        si o  soapta care bate ,
                 in veacurile strabune
                     ale noptii dalbe.

              Inchid ochii si ii spun 
                 gindului sa zboare, 
                      iar lacrimilor  sa curga. 
                   Apoi invat sa tac 
                                                                      deja cu picaturile pe buze.

                      Cu sufletul invat 
            sa fiu tacere, si ascult cum
                 neaua imi bate la geamul 
                   intristat de soapte.

              Privesc spre cer....
                      dar Domnul tace....
              Plinge odata cu mine sarutind
              Pamintul cu  lacrimile albe.

                   Vad  o umbra nimic mai mult
                        o umbra care tace ,iar 
               zapada danseaza incet  sub 
               cerul sufletului meu. 

                   Si luna  s-a ascuns , 
                  doar un nour  vegheaza
            tacerea gindului meu  pelagic. 


                                                                          Autor : Dragan Violeta