joi, 31 mai 2012

(reflectie)  Fricirea se cladeste cu timpul.........

Desi ''FERICIREA'' este un cuvint simplu , are o intreaga paleta de semnificatii pentru fiecare dintre noi.Fie ca izvorulacesteia este in exterior, fie ca este chiar in noi, ea ne face sa vibram , sa experimentam stari, emotii intense si foarte placute dupa care tanjim si ne dormim  repetarea lor. Dupa cum spunea Descartes , fericirea este o stare de spirit pe care o putem cultiva in timp , deoarece viata este construita  dintr-un lant de evenimente : unele placute ,altele dureroase incat sufletul nostru se  zbuciuma necontenit in fuga de durere si in tendinta de fericire. Clipele capata viata  atunci cand punem multa pasiune in ceea ce facem de parca am avea impresia ca totul se invarte in jurul visului nostru , iar viata capata sens, din moment ce iubirea pune stapinire pe fiecare minut al ei.
Cu trecerea timpului  devenim mai constienti si siguri pe sine, pasim cu siguranta pe treptele precizate  de destin pentru a ajunge  la portile fericirii si a ne bucura de fiece adiere de vint si iubire alaturi de  cei dragi. Noi nu trebuie decit sa o dorim, sa o intelegem si sa ne deschidem sufletul catre ea.
Fericirea are capacitatea de a gasi chiar si cea mai mica bresa printre necazurile ce pot sa stapaneasca sufletul, reusind sa il cucereasca, sa il invadeze, deschizandu-i accesul spre acordul cu sine insusi si bucuria de a trai.
Important este, insa sa ne-o dorim sa o avem cu adevarat. Un lucru este sigur, pentru a atinge idealurile fericirii trebuie sa muncim mult , si sa nu uitam  ca fericirea nu cade din cer , ci - se naste  din toate micile placeri,iar  ca sa ajunga la noi , trebuie doar sa o dorim deoarece ea este asa cum si-o construieste fiecare dintre noi.